|
|
Cine a fost cu adevarat Iisus?
|
|
|
|
miercuri, 26 decembrie 2001 |
"..
"...si a nascut pe Fiul ei cel �nt�i nascut, si L-a �nfasat, si L-a culcat �n iesle, caci nu mai era loc pentru ei �n casa de popas. Iar �n partea locului erau pastori cari, m�ind pe c�mp, tineau straja noaptea l�nga turmele lor. Si iata ca ingerul Domnului a statut l�nga ei si marirea Domnului i-a �nvaluit �n lumina iar ei s-au �nfricosat cu frica mare. Dar �ngerul le-a zis: nu va temeti. Caci iata, va binevestesc, voua, bucurie mare care va fi pentru tot poporul. Caci �n orasul lui David astazi voua s-a nascut M�ntuitor, care este Hristos, Domnul. Si acesta este semnul ce va dau: veti gasi un prunc �nfasat, culcat �n iesle. Si deodata s-a facut, �mpreuna cu �ngerul, multime de oaste cereasca laud�nd pe Dumnezeu si zic�nd: Marire �ntru cei de sus lui Dumnezeu si pe pam�nt pace, �ntre oameni: bunavoire!" (Evanghelia dupa Luca, 2.7-14)
Nasterea Domnului. Va mai aduceti aminte cum a venit ziua de Craciun �n 1989, cu prima zapada, care a curatat si albit totul �mprejur, pregatindu-ne parca pentru prima sarbatorire deschisa, dupa at�tia ani, a Nasterii M�ntuitorului? Pentru a ne reaminti �nca o data semnificatia acestei mari sarbatori, sa-l ascultam din nou pe Parintele Profesor Nicolae Necula: "Craciunul se leaga de o data foarte precisa din viata M�ntuitorului, nasterea Sa, fixata, de documente, la 25 Decembrie, si care nu poate fi schimbata �n vreun alt mod. El a fost praznuit de la �nceput la 25 Decembrie �n Apus, �n timp ce �n Rasarit a fost sarbatorit �mpreuna cu Boboteaza, la 7 Ianuarie, si era cunoscut ca Epifania sau Teofania, nume cu care Boboteaza a ramas p�na astazi - adica aratarea Dumnezeirii, sub forma Sf�ntei Treimi, Tatal, Fiul si Sf�ntul Duh. A fost prima aratare a lui Dumnezeu �n lume... �n biserica ortodoxa, mai ales sub aspectul frumusetii interioare - ea are loc �ntr-un anotimp cu zapada, cu o �ncarcatura care pentru copii are o semnificatie aparte. In colinde se poarta mesajul venirii lui Hristos �n lume si mesajul pacii catre oameni. Deci are o semnificatie deosebita fiindca ne pastreaza �n unitatea de credinta �n acelasi Iisus Hristos."
Documentele. "Berlioz �nsa voia sa-i demonstreze poetului ca esential nu este daca Iisus a fost bun sau rau, ci ca nu a fost pur si simplu, toate istorisirile despre el fiind doar niste nascociri, un mit si nimic mai mult." (Mihail Bulgakov, "Maestrul si Margareta")
...Cam aceasta a fost istoria primelor sapte decenii dupa Revolutia Rusa care au adus Puterea Sovietelor pe tronul tarilor. Si totusi, dincolo de orice interpretare religioasa si conotatie mistica, Iisus a existat ca personaj istoric, confirmat de texte si documente dintre cele mai vechi, cu totul altele dec�t Evangheliile sau alte texte teologice ulterioare acestora. Chiar daca uneori Jehoshua ben-Josef, zis si Iisus, nu este Cel cu care ne-am obisnuit noi de-a lungul traditiei crestine de peste doua milenii. Unii sustin - asa cum se remarca �ntr-un cuprinzator articol publicat de revista italiana Focus - ca "celebritatea" Sa este paradoxala. Mai cunoscut astazi dec�t Alexandru Macedon sau Cesar, pe vremea Sa nu era privit de documentele necrestine dec�t cel mult ca unul din at�tia predicatori din �ndepartata si, pentru marea Roma, prea putin interesanta Palestina. Un rabin ambulant, fiul lui Iosif si al lui Miriam, pe oriunde se ducea, era producator de tulburari. Iar despre viata Sa se stie �nca si mai putin. Desi documentele exista! De la cunoscutele lucrari ale generalului si istoricului evreu Josefus Flavius (37-100), foarte aproape de vremea lui Iisus, la nimeni altul dec�t marele istoric roman Tacit, care �n Analele sale, Cartea a 15-a, ne da indicatia primei aparitii a numelui de "crestini - cei ce luau numele lui Crist", cu ocazia relatarii condamnarii lor de catre �mparatul Nero (sub acuzatia de a fi incendiat Roma), cont�nd acesta pe antipatia pe care le-o aratau romanii. Nici Suetoniu nu are o parere prea buna despre ei, spun�ndu-ne doar ca au fost "alungati din Roma pentru miscarile lor �n numele lui "Cresto" (Crist �nsemn�nd "cel uns"). Josefus Flavius este mult mai precis �n Antichitatile Iudaice: "Iisus a fost un om �ntelept, daca om �l putem numi. El a �nfaptuit lucruri extraordinare ... era Hristosul. Dupa ce Pilat l-a condamnat sa fie rastignit, nu s-a diminuat numarul celor care �l iubisera �nca de la �nceput. Le-a aparut acestora a treia zi, din nou viu..."
A treia cale. Lucio Troiani, profesor de istorie romana la Universitatea din Pavia, spune ca ar fi posibil ca sa avem de a face cu o adaugire ulterioara a primilor copisti crestini ai cartilor lui Flavius, dar tot el este de parere ca ne aflam, cu acest text, �n fata unei dovezi cu adevarat istorice. Mai ales daca o "combinam" cu un fragment din Sanhedrinul Talmudului babilonian: "la veghea Pastelui fu pedepsit Iisus Nazarineanul fiindca practicase magia si dusese �n ratacire pe Israel". Asa au ajuns cercetarile asupra originilor crestinismului sa se �mparta �n doua mari scoli: cea critica, mereu �n cautare de documente si date biografice pentru a putea explica succesul lui Iisus, si cea mitologica, pentru care crestinismul nu este dec�t un mit ca toate celelalte. Dar mai poate exista si o a treia directie, cum subliniaza Monseniorul Gianfranco Ravasi, Directorul Bibliotecii si al Pinacotecii Ambroziene din Milano: un studiu al Evangheliilor ...ca �n geologie, ca si cum acestea ar fi alcatuite din mai multe straturi, sub care se ascunde nucleul adevarului istoric!
Primele texte. Primul nivel este constituit din cuvintele spuse de Iisus �nsusi. Exista o tendinta de a le subevalua, dar nu este justificata. �n primul r�nd pentru ca "�n vremea aceea" traditia orala transmitea totul foarte corect; apoi, pentru ca ele au si fost formulate �ntr-un asemenea mod �nc�t deveneau usor de retinut (cunoscutul "cere si ti se va da, bate si ti se va deschide", de exemplu). Au urmat apoi primele culegeri scrise ale zicerilor sale, �n care este de presupus ca "s-a intervenit", inclusiv �n functie de locul unde urma sa se faca evanghelizarea. Este evident de asteptat, de pilda, ca cel care predica la Roma sa-l prezinte �ntr-o lumina ceva mai favorabila pe Pilat (un fel de calau al lui Caligula, crimele sale si executiile fara proces fiind denuntate �mparatului de catre filosoful Filon din Alexandria, duc�nd �n final la demiterea acestuia). Dintre cele trei Evanghelii sinoptice, ale lui Marcu, Matei si Luca, prima este cea mai veche, dat�nd de prin anul 70 (cele mai recente descoperiri privind Manuscrisele de la Qumran par a indica anul 50!). Cea mai noua este Evanghelia lui Ioan - sf�rsitul secolului I. Prima mentionare a kerygma, adica Anuntul credintei, se �nregistreaza �n anul 57, la 27 de ani dupa Iisus, �n prima epistola catre Corinteni a Sf. Apostol Pavel: "V-am spus cum am auzit si eu: Iisus a murit pentru pacatele noastre, dupa Scripturi si a fost �ngropat. A �nviat a treia zi, dupa Scripturi si a aparut..." Este desigur bine cunoscuta povestea lui Saul din Tars, prigonitor al crestinilor p�na �n momentul revelatiei sale, c�nd devine Apostolul Pavel, unul din cei mai ferventi credinciosi si propavaduitori. Nu l-a cunoscut direct pe Iisus, dar cu siguranta ca a avut informatii de prima m�na.
Anii de �nceput. De la �nceput ne lovim �nsa de o foarte mare dificultate: Iisus "dispare" din relatarile biblice c�nd era copil si "reapare" la v�rsta de 30 de ani, c�nd primeste Botezul de la Ioan, a carui existenta istorica este si ea confirmata, printre altii, tot de Josefus Flavius. Urmeaza predicile sale �n ebraica si aramaica, cei 12 Apostoli care, r�nd pe r�nd, �l vor urma, minunile pe care le �nfaptuieste... Se vorbeste despre timpul pe care L-a petrecut la Eseninei, secta ebraica despre care avem informatii extraordinare datorita celebrelor Manuscrise de la Marea Moarta, descoperite la Qumran. Esenienii erau toti celibatari, practicau exorcismul si erau taumaturgi - vindecatori. Se vorbeste, de asemenea, despre calatoriile lui Iisus �n India, unde a luat contact cu practicile yoga. Asa cum puteti vedea �n ilustratiile alaturate, El este prezent nu doar �n scrieri crestine, ci si �n cele musulmane sau buddhiste, fiind considerat un mare profet si onorat pentru faptul ca fusese nascut de o Fecioara. Predicile sale au durat, asa cum rezulta din examinarea si compararea textelor evanghelice, �ntre 18 luni si trei ani si s-au desfasurat �n special �n sate, aproape tot timpul �n Galilea. �n Iudeea, atunci sub control roman, a petrecut doar c�teva zile. C�nd a si fost arestat si condamnat la moarte.
Tulburarile din Templu. Acesta a fost de fapt motivul oficial al arestarii, survenite dupa ce a izgonit din Templu toti negustorii si camatarii. Fapt care avea sa-L duca direct spre Rastignire, pedeapsa "rezervata" de romani c�torva categorii de acuzati, printre care si razvratitilor �mpotriva ordinii de stat. Este probabil si argumentul invocat de evreii care �i doreau moartea pentru a-l determina pe Pilat sa recurga la aceasta forma de executie si nu doar sa li-L lase lor pentru a fi lapidat, cum se proceda �n general cu cei acuzati de a fi "falsi profeti". Si de ce toate acestea? "Aparitia lui Iisus - observa Prof. Sanders - avea loc �ntr-un climat de mare asteptare a sf�rsitului lumii si �nceputului unei noi ordini divine. Lucrarea Sa era �ndreptata mai cur�nd spre salvarea unui numar c�t mai mare de oameni �n vederea venirii �mparatiei lui Dumnezeu, dec�t spre �mbunatatiri pam�ntesti." El face astfel lucruri neobisnuite, care probabil nelinisteau, alarmau pe conducatorii religiosi ai momentului. Acorda iertari fara a mai cere lungile si rigidele ritualuri ale legii mozaice, considera sacrificiile de animale din Templu care fiind mai putin importante dec�t a te cai sincer si din tot sufletul. Si, mai ales, cinstea �ntr-un mod nou femeia - considerata �n vechea societate confesionala doar ca purtatoare de impuritate si ca atare nepotrivita pentru apostolat - cinstind �n ea �n primul r�nd pe propria Sa Mama. Sau un alt element care trebuie sa fi ridicat mari probleme �n fata oficialitatilor zilei: faptul ca El se adresa �n egala masura evreilor si ne-evreilor, "gentililor", cum se spune. A fost de fapt Iisus ceea ce istoria numeste de obicei "un revolutionar"? Daca ar fi si doar sa ne g�ndim la atitudinea, la solidaritatea sa fata de cei dezmosteniti, pe care �i linisteste spun�ndu-le ca "cei de pe urma vor fi cei dint�i", ne dam seama ca, din nou, nu acesta a fost motivul real al hotar�rii luate de a-l executa.
Evangheliile �n fata examenului istoriei. Sa luam c�teva din momentele si faptele lui Iisus, asa cum apar ele �n scrierile evanghelice si sa estimam, compar�ndu-le cu ceea ce ne spune istoria, daca ar fi putut avea loc asa cum sunt descrise sau nu. �n primul r�nd trebuie sa reamintim ca anul Nasterii Sale, deci "anul 1" al Erei Noastre, trebuie de fapt situat undeva �ntre anii 7 si 4 �.H., aceasta corobor�nd datele din Evangheliile lui Luca si Matei, cu faptele istorice relative la moartea lui Irod cel Mare. Si accept�nd ca gresita "atribuirea" datei de catre Dionisie cel Mic sau Dionisie Scitul, calugarul caruia �i datoram, din secolul IV, calendarul pe care �l folosim si astazi. O rapida trecere �n revista a istoriei ne reveleaza ca posibile sau probabile unele din cele mai importante fapte mentionate �n Evanghelii: u Steaua Magilor - Kepler, marele astronom, vorbeste despre o aliniere a Pam�ntului cu Jupiter si Saturn, �n anul 7 �.H., primul an atribuit ca data de nastere a lui Iisus - posibila Stea; u Botezul - Ioan Botezatorul, cum spuneam, este o existenta istorica incontestabila; u Vindecarea orbului - Esenienii se stie ca aveau formule de vindecarea cataractei si, pe de alta parte, exista asa-numite orbiri psihosomatice; u Cina cea de Taina si tradarea lui Iuda - cel mai plauzibil este ca Iuda a facut-o din frica iar Iisus, care stia ce avea sa urmeze, nu a facut nimic pentru a scapa; u Ultimele cuvinte - agonia pe Cruce a durat o zi �ntreaga si este posibil ca una din femei sa fi putut sta l�nga El si sa-i fi auzit cuvintele, asa cum au fost apoi �nregistrate de Scrierile Sfinte.
�nvierea. Tot o considerare istorica a momentului arata clar ca �nvierea si nu miracolele �nfaptuite, nici chiar ad�nca sa �nvatatura morala, au fost esentiale pentru tot ce a dob�ndit Iisus de la contemporanii si concetatenii sai. "Miracolele" erau ...lucruri destul de comune, ca si cei care le realizau. �nainte de El a existat un anume Honi, care salva Israelul de la seceta desen�nd cercuri; dupa El au fost Hanina ben Dosa, faimos vindecator al generatiei urmatoare, Teuda, si el ucis din ordinul lui Pilat. Predicatorii si capacitatea lor de a �nfaptui miracole erau deci lucruri obisnuite pentru Palestina - lucrul extraordinar, unic, a fost �nvierea. Nu exista, este drept, o "confirmare din surse independente", cum se spune, dar �nca Josefus Flavius mentioneaza credinta �n �nviere. Prima Epistola a Sf. Apostol Pavel catre Corinteni, o descrie, vorbind de aparitia lui Iisus �n fata a 500 de frati. Si un element foarte interesant: primii martori ai Morm�ntului gol au fost femei. Or, �n vremea aceea, femeile NU AVEAU DREPTUL sa depuna marturie, nici macar �n cazul unui delict. Deci invocarea lor era... riscanta si daca nu ar fi fost efectiv considerata ca reala, nimeni nu s-ar fi hazardat sa o invoce! Oricum, Istoria �nsasi �nregistreaza cazuri de persoane care au afirmat a-L fi revazut pe Iisus viu, care, �n relatarea Apostolilor, arata: "nu ca o stafie, dar nici ca un cadavru �nviat. Era ca si cum ar fi trecut printr-o transformare..." O transformare care, iata, de 2000 de ani, este sprijin si speranta pentru at�tea generatii de oameni care sufera, lupta, muncesc, �ncearca sa desluseasca misterele lumii acesteia si Universului �n care traim. Istoria certifica cele mai multe din faptele mentionate �n Evanghelii. Explicatia acestora �nsa nu mai tine de ea, tine mai cur�nd de Credinta. Sau, poate, de o stiinta pe care Omenirea �nca o mai asteapta...
Sarmanul personaj al lui Bulgakov din incomparabila sa capodopera "Maestrul si Margareta", care �ncerca, �n spiritul si litera �nvatamintelor de partid, sa arate lumii ca Iisus nu a existat niciodata, ar fi astazi si mai nemultumit, caci Iisus este parca si mai viu, mai real, chiar daca credinta �n El a devenit din ce �n ce mai mult respectata ca o alegere pur personala.
|
|
|
Cauta in arhiva magazin.ro |
|
|
|
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN |
|
Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.
Nu ezitati sa va abonati!
Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 5,50 lei; 2 luni 11,00 lei; 3 luni 16,50 lei; 4 luni 22,00 lei; 5 luni 27,50 lei; 6 luni 33,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).
CONTACT Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66
GSM
0722. 625. 622
Fax
021.317. 89.65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.
|
|
Aboneaza-te la newsletter |
|
|
|
Cele mai populare articole... |
|
|
|
TERRA X 
